M-am prefăcut din vise şi minciuni
mă hrănesc cu seva decadenţei
călătoresc pe raze de lună
ochii îmi ard ca gheaţa
buzele îmi sângerează… prea multe iluzii spulberate.
Să presupunem că sunt plăsmuirea
celor care se hrănesc din mine.
Oare eu nu trăiesc prin ei?
O relaţie de parazitare benefică pentru ei
şi pentru mine;
însă numai cel care trăieşte poate să moară
şi cum nu exist literalmente,
nu pot să mor..
sunt o idee,
iar ideile devin nemuritoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu